Translationes

 

 

INVITAȚIE LA COMUNICĂRI

 

Istori(ografi)a traducerii: între real și virtual

 

Translationes 11 (2019)

 

 

 

Precedentele numere consacrate de revista Translationes studiilor de traductologie s-au axat pe: estetica și etica traducerii, metode și metodologii utilizate în traductologie, raportul dintre activitatea de predare și cea de învățare a traducerii, raportul dintre traducere și diferite tipuri de constrângeri – (auto-)impuse autorilor traduși sau impuse traducătorilor de ideologia receptoare, de cenzură etc.

Pentru numărul 11 (2019), comitetul de redacție și comitetul științific au  decis să nuanțeze anterioarele abordări și să integreze tema de cercetare, istoria traducerii și istoriografia traducerii, în contextul evoluției tehnologice, al informatizării la scară globală, precum și al „democratizării” corpusului electronic. Interesul ISTTRAROM-Translationes și al revistei Translationes se îndreaptă, pe lângă tradiționala examinare a istoriei și istoriografiei traducerii, spre cercetarea impactului pe care îl au asupra cercetărilor în domeniu informatizarea, crearea platformelor dinamice online, interconectarea.

Se urmărește, prin tema acestui număr, depășirea abordării descriptive și exploatarea filonului furnizat de resursele electronice, virtuale. Digitalizarea documentelor istorice greu accesibile, existente fizic, concret, doar în unele colecții speciale ale bibliotecilor – manuscrise, cărți rare, prefețe la traduceri etc. – este rentabilizată cu ajutorul instrumentelor informatice. Din mixarea realului și a realității virtuale se obțin variate produse[1] statice sau dinamice, impresionante ca volum de date stocat: baze de date, platforme virtuale, cloud-uri externe. Din această perspectivă integratoare și, în același timp, novatoare, sunt optimizate activitatea și timpul alocat investigațiilor, precum și predarea disciplinelor istoria și istoriografia traducerii. Impactul pe care îl au informatizarea și internetul asupra cercetării în domeniul istoriei, în general, și al istoriei traducerii, în special, nu se limitează la reproducerea unor imagini, texte, manuscrise, la inventarierea și stocarea în baze de date, el se răsfrânge deopotrivă asupra editării și publicării lucrărilor științifice, asupra conservării și difuzării cunoștințelor, contribuind – în acest fel – la diversificarea direcțiilor de cercetare.

Prin valorificarea traductologiei de corpus și a informațiilor furnizate de corpusuri paralele, bilingve sau multilingve, Centrul de Studii ISTTRAROM-Translationes intenționează să contribuie la examinarea sistemică a problemelor de traducere și să diminueze abordarea unidirecțională (cultură/ limbă/ text sursă vs limbă/ cultură/ limbă/ text țintă) ori decontextualizată, focalizată pe inventarul diferențelor cantitative ori interesată doar de spicuirea anecdoticului traductiv.

Autorii vor putea trata tema anunțată în cele mai diferite modalități, atât prin contribuții cu aspect de sinteză esenţializantă, cât și prin considerații vizând, fie aspecte punctuale și precis delimitate (la nivel de operă traductivă, de traducător, de epocă ori curent traductiv), fie chestiuni de metodologie disciplinar㠖 de reformatare a instrumentelor și a metodelor de cercetare – și interdisciplinară, capabile să ilustreze tema de ansamblu și să consolideze legătura dintre tendințele tradiționale și tendințele complementare pe care le oferă informatizarea, realitate virtuala, realitatea mixtă.

Acest număr al revistei Translationes dorește să găzduiască cercetări și dezbateri din care să emane o pertinentă reflecție, pe de-o parte, asupra evoluției metodelor și metodologiei de cercetare funcționale în istoria și istoriografia traducerii și, pe de altă parte, asupra raportului instaurat între cercetător (istoric al traducerii, cadru didactic), sursele sale și alte discipline. Înlocuirea vechilor arhive prin platforme dinamice și interconectate cu alte baze de date, realizabilă cu ajutorul informaticienilor, facilitează accesul la informații și, mai important, permite rentabilizarea, difuzarea și recunoașterea rezultatelor unor cercetării aflate în sprijinul valorificării mai multor profesii.

O altă axă de cercetare ar putea examina legătura dintre metodele și instrumentele computaționale, specificul domeniului istori(ografi)a traducerii și spațiul web, arhivă în continuă expansiune și în extensiune, luându-se în calcul și faptul că web nu are o „memorie perfectă”, că, de-a lungul timpului, o adresă electronică poate deschide o fereastra către informații diferite. Ciberspațiul aduce în discuție autodeterminarea istoricului/ istoriografului traducerii. Componente ale unor baze de date (elemente statice), rezultatele cercetării în domeniul istoriei și istoriografiei traducerii (elemente dinamice) devin produse finite și fixe, care examinează alte produse finite, fixe, stocate în alte arhive decât unitatea de stocare pe care o reprezintă cercetarea noastră. Cum să continuăm să studiem/ scriem istoria traducerii? Cum să continuăm să istoriografiem traducerea? O ciberistorie a traducerii care să păstreze simțul istoriei din care derivă?

 

Bibliografie indicativă

 

Baker, Mona. « Corpus Linguistics and Translation Studies — Implications and Applications ». In: Mona Baker, Gill Francis and Elena Tognini-Bonelli (ed.). Text and Technology. In honour of John Sinclair, Philadelphia : J. Benjamins Pub. Co., 1993.

Beck, Friedrich, Hempel Wolfgang et Eckart Henning. Archivista docet. Potsdam: Verlag für Berlin-Brandenburg, coll. «Beiträge zur Archivwissenschaft und ihres interdisziplinären », Umfelds, 1999.

Doueihi, MIlad. La grande conversion numérique. Paris: Éditions du Seuil, 2008.

Pédauque, Roger T. Le document à la lumière du numérique. Caen: C&F Edition, 2006.

 

 

Calendar:

 

1 octombrie 2019: Termenul limită pentru trimiterea articolelor în format electronic la adresa: isttrarom.translationes@gmail.com.

01-29 octombrie 2019 Evaluarea articolelor anonime de către doi referenţi selectaţi din comitetele ştiinţific şi de redacţie sau din rândul personalităţilor externe

30 octombrie 2019: Înştiinţarea autorilor cu privire la condițiile de acceptare sau de respingere a articolelor. Trimiterea către autori articolelor însoţite de rapoartele de evaluare.

15 noiembrie 2019: Termenul limită pentru trimiterea articolelor finalizate în conformitate cu comentariile referenţilor şi cu protocolul de tehnoredactare la revistei.